O perspectivă integrată asupra noilor cerințe europene
În cadrul conferinței „Intersecții tehnice”, organizată la Cluj-Napoca de AIIR Transilvania și Facultatea de Instalații din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, conf. univ. dr. ing. Cătălin Lungu, președintele OAER, a prezentat lucrarea „Tăvălugul directivelor, regulamentelor și standardelor armonizate europene”.
Prezentarea a urmărit calendarul general al principalelor acte europene care influențează sectorul clădirilor și a evidențiat faptul că acestea nu trebuie analizate separat. Cerințele privind performanța energetică, sursele regenerabile, emisiile, materialele de construcții și raportarea de sustenabilitate se suprapun și se completează reciproc.
Pentru profesioniștii din domeniul construcțiilor, instalațiilor și auditului energetic, provocarea nu constă doar în cunoașterea fiecărui act normativ, ci și în înțelegerea efectelor cumulate asupra proiectelor.
EPBD - direcția principală pentru performanța clădirilor
Directiva privind performanța energetică a clădirilor, cunoscută prin acronimul EPBD, reprezintă unul dintre principalele instrumente europene pentru reducerea consumului de energie și a emisiilor asociate clădirilor.
Forma revizuită a directivei stabilește o direcție clară către decarbonizarea completă a fondului construit până în 2050 și introduce clădirea cu emisii zero drept noul standard de referință pentru construcțiile viitoare. Directiva este legată de planurile naționale de renovare a clădirilor, de certificatele de performanță energetică și de măsurile pentru modernizarea fondului construit existent.
Pentru specialiști, aceasta înseamnă o atenție mai mare acordată:
- performanței anvelopei clădirii;
- eficienței instalațiilor;
- reducerii consumului de energie;
- integrării surselor regenerabile;
- monitorizării și automatizării;
- emisiilor generate pe durata de viață a clădirii;
- planificării renovărilor profunde.
EED - eficiența energetică devine o obligație transversală
Directiva privind eficiența energetică, EED, depășește cadrul strict al clădirilor și stabilește obiective pentru reducerea consumului de energie la nivelul întregii economii.
Forma revizuită adoptată în 2023 impune statelor membre un obiectiv colectiv de reducere suplimentară a consumului de energie cu 11,7% până în 2030, față de proiecțiile stabilite anterior. Directiva consolidează și obligațiile sectorului public, cerințele privind renovarea clădirilor publice și măsurile de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
Pentru profesioniștii din domeniu, EED influențează atât proiectele individuale, cât și politicile publice privind clădirile, încălzirea, răcirea și serviciile energetice.
RED III - mai multă energie regenerabilă în clădiri
Directiva privind energia din surse regenerabile, cunoscută drept RED III, urmărește accelerarea integrării energiei regenerabile în toate sectoarele economiei.
Ținta obligatorie stabilită la nivelul Uniunii Europene este de minimum 42,5% energie regenerabilă în consumul total până în 2030. Directiva include măsuri specifice pentru încălzire și răcire, domenii cu impact direct asupra proiectării instalațiilor pentru clădiri.
În practică, această direcție susține dezvoltarea și integrarea unor soluții precum:
- pompe de căldură;
- sisteme solare termice;
- panouri fotovoltaice;
- rețele eficiente de încălzire și răcire;
- sisteme hibride;
- stocarea energiei;
- comunități de energie.
ETS2 - costul carbonului ajunge și în sectorul clădirilor
ETS2 este noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru combustibilii utilizați în clădiri, transport rutier și anumite sectoare suplimentare.
Sistemul este separat de actualul EU ETS și urmărește reducerea emisiilor rezultate din arderea combustibililor. Deși obligațiile se aplică furnizorilor de combustibili, efectele economice pot influența costurile de încălzire și deciziile de investiții în eficiență energetică și electrificare.
Pentru sectorul clădirilor, ETS2 poate accelera tranziția de la sistemele bazate pe combustibili fosili către soluții cu emisii mai reduse.
F-Gas - schimbări majore pentru refrigerare și climatizare
Regulamentul european privind gazele fluorurate are un impact direct asupra echipamentelor de refrigerare, climatizare și pompe de căldură.
Obiectivul este reducerea progresivă a utilizării agenților frigorifici cu potențial ridicat de încălzire globală și trecerea către alternative cu impact climatic mai redus.
Pentru proiectanți, instalatori, operatori și beneficiari, aceste schimbări influențează:
- alegerea echipamentelor;
- selecția agentului frigorific;
- condițiile de instalare și întreținere;
- calificarea personalului;
- disponibilitatea viitoare a anumitor tehnologii;
- costurile de înlocuire și exploatare.
Din acest motiv, alegerea unui sistem HVAC trebuie analizată nu doar prin prisma performanței actuale, ci și a compatibilității sale cu cerințele viitoare.
ESPR, etichetarea energetică și produsele utilizate în clădiri
Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile, ESPR, extinde abordarea europeană privind performanța produselor.
În timp, cerințele pot include aspecte legate de:
- eficiența energetică;
- durabilitate;
- reparabilitate;
- reciclabilitate;
- conținutul de materiale;
- disponibilitatea pieselor de schimb;
- informațiile digitale despre produs.
Împreună cu regulile de etichetare energetică, aceste cerințe influențează echipamentele care ajung în clădiri și modul în care performanța lor este comunicată beneficiarilor.
CPR - produse pentru construcții și informații mai transparente
Revizuirea Regulamentului privind produsele pentru construcții, CPR, urmărește modernizarea cadrului european aplicabil produselor utilizate în clădiri.
Noile direcții pun accent pe performanță, sustenabilitate, trasabilitate și accesul la informații relevante despre produse.
Pentru proiectanți, constructori și auditori, aceasta poate însemna o documentație mai clară privind caracteristicile materialelor și produselor care influențează performanța energetică și impactul de mediu al clădirii.
Taxonomia și CSRD - clădirile intră în raportarea de sustenabilitate
Taxonomia europeană stabilește criterii pentru identificarea activităților economice considerate sustenabile din punct de vedere al mediului.
În paralel, Directiva privind raportarea de sustenabilitate a companiilor, CSRD, extinde obligațiile de raportare pentru numeroase organizații.
Aceste instrumente pot influența investițiile imobiliare, finanțarea proiectelor, renovările și evaluarea activelor.
Performanța energetică a unei clădiri devine astfel relevantă nu doar din punct de vedere tehnic, ci și financiar, comercial și reputațional.
SRI - cât de pregătită este clădirea pentru tehnologii inteligente?
Indicatorul de pregătire pentru tehnologii inteligente, SRI, evaluează capacitatea unei clădiri de a utiliza sisteme digitale și automatizate pentru:
- optimizarea consumului;
- adaptarea la nevoile ocupanților;
- monitorizarea instalațiilor;
- interacțiunea cu rețelele energetice;
- gestionarea flexibilă a energiei.
SRI este asociat cadrului EPBD și reflectă trecerea de la clădirea evaluată exclusiv prin consum către clădirea capabilă să reacționeze, să se adapteze și să comunice cu sistemul energetic.
De la nZEB la clădirea cu emisii zero
În ultimii ani, conceptul nZEB a reprezentat principalul reper pentru clădirile noi.
Noua direcție europeană merge însă mai departe, către clădiri cu emisii zero și către decarbonizarea progresivă a întregului fond construit.
Această tranziție nu înseamnă dispariția imediată a cerințelor nZEB, ci evoluția către un nivel mai ridicat de performanță, integrarea mai amplă a energiei regenerabile și reducerea emisiilor asociate funcționării clădirii.
De ce este importantă această perspectivă pentru specialiști?
Calendarul prezentat în cadrul conferinței arată că sectorul clădirilor este influențat simultan de acte legislative cu termene, obiective și perioade de implementare diferite.
Un proiect realizat astăzi poate fi exploatat timp de 30, 50 sau chiar mai mulți ani. Din acest motiv, soluțiile tehnice trebuie evaluate și din perspectiva evoluției viitoare a legislației.
Pentru auditori energetici, proiectanți, arhitecți, instalatori, constructori și administratori de clădiri, devin esențiale:
- actualizarea permanentă a cunoștințelor;
- colaborarea interdisciplinară;
- anticiparea cerințelor viitoare;
- documentarea corectă a performanței;
- alegerea unor soluții flexibile și durabile;
- înțelegerea legăturii dintre energie, carbon și investiții.
Pachetul european pentru sectorul clădirilor nu reprezintă o singură schimbare legislativă, ci un proces amplu și etapizat.
EPBD, EED, RED III, ETS2, F-Gas, ESPR, CPR, CSRD și celelalte instrumente europene trasează împreună direcția către clădiri mai eficiente, mai inteligente și cu emisii mai reduse.
Rolul profesioniștilor va fi acela de a transforma aceste obiective în soluții tehnice funcționale, accesibile și adaptate condițiilor reale din România.
